„Piata constructiilor arata in 2011 ca dupa un cataclism”
Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii, vorbeste intr-un interviu acordat site-ului ConstructionNews despre starea actuala a pietei constructiilor din Romania, tendintele acesteia si solutiile pentru iesirea din criza.
Reporter: Cum arata piata constructiilor din Romania in 2011 si ce asteptari aveti pentru anul ce vine?
Laurentiu Plosceanu: Dupa doi ani de confruntare directa cu realitatile crizei economico – financiare, dupa o contractie cumulata valorica de 37 % si o reducere a efectivelor de circa 27 %, dupa ce mii de societati de constructii au devenit insolvente sau au falimentat, peisajul este inca marcat de strategiile de supravietuire. Creantele majorate in acesti ani ( circa 1,2 miliarde de euro in noiembrie 2010 ) precum si accentuarea agresivitatii luptei concurentiale accentueaza un inceput de an 2011 de un optimism prudent pentru o parte din piata si o continuare a luptei cu efectele crizei pentru cea mai mare parte a societatilor. Oricum, piata constructiilor arata ca dupa un cataclism !
In evaluarile pe care le avem, credem ca 2011 poate fi punctul critic in evolutia pietei din care sa trecem de la o evolutie regresiva la o reluare a tendintei de crestere concomitent cu iesirea din recesiune a economiei nationale care nu poate avea loc decat cu aportul semnificativ al acestui sector de activitate…
Reporter: Putem vorbi despre o “dezghetare” a pietei, de un trend ascendent in constructia de locuinte?
Laurentiu Plosceanu: Contextul economico – politic la inceputul acestui an, disponibilitatea substantiala a fondurilor structurale comunitare, reechilibrarea relativa a parametrilor macroeconomici, proximitatea finalului de ciclu electoral, efectele revolutiei de iasomie de abia incepute sunt un complex de factori care ar putea favoriza dezghetarea activitatii in constructii din 2011. Faptul ca licitatiile au inceput din primele zile ale lunii ianuarie, ca exista un alt cadru de dezvoltare a parteneriatelor public – privat, ca s-au transmis semnale importante pentru parteneriate pe relatia Orientului Mijlociu si pe relatia China, se constituie in premise favorizante ale perioadei actuale.
Trendul ascendant pentru constructiile de locuinte nu va fi primordial. Semnalele majore vor veni din reluarea dezvoltarii proiectelor de infrastructura rutiera, energetica si de mediu.
Reporter: Previzionati o revigorare a industriei constructiilor in viitorul apropiat?
Laurentiu Plosceanu: Trebuie sa fim realisti si sa acceptam ca dinamici comparabile cu cele din deceniul trecut nu mai sunt nici fiabile si, poate, nici dezirabile. Foaia de parcurs pe care institutiile financiare internationale au prezentat-o anul trecut, cu o crestere medie de 2% in Romania urmatorilor 5 ani, ne permite sa credem ca sectorul revine pe crestere din 2012 dar cresterea aceasta va fi cu o singura cifra !
Schimbarea trendului este absolut necesara iar aceasta crestere e de dorit a fi sustenabila pe tot deceniul de abia inceput. Nevoile de reabilitare si dezvoltare din aceasta tara permit invocarea unui potential de crestere care trebuie utilizat cu pragmatism si inteligenta.
Reporter: In ce fel a schimbat criza mediul de constructii autohton?
Laurentiu Plosceanu: Schimbarile sunt substantiale si cu efecte care vor jalona perioade lungi, strategii de firma si atitudini concurentiale pe piata de constructii.
Strategiile de pozitionare pe piata, de pret, de dezvoltare a parteneriatelor, de dezvoltare a resurselor umane, de gestionare a resurselor tehnice si financiare se redefinesc intr-o noua dinamica a pietei, marcata de alta paradigma economico – sociala ! Vom avea o perioada a consolidarii aliantelor, o noua etapa in abordarea concurentei cu companiile straine ( europene sau nu ) care vin sa lucreze aici si un accent pe specializarea anumitor competente distincte ale diversilor operatori din sectorul de constructii.
Vor rezista si se vor impune societatile care vor sti sa se adapteze mai repede si nu doar conjunctural !
Reporter: Ce solutii au adoptat firmele de constructii pentru a isi asigura finantarea?
Laurentiu Plosceanu: Problema finantarii a devenit cronica in acesti doi ani si, din pacate pentru multe companii, letala! Factorii care au generat aceasta situatie au fost precaritatea echilibrelor financiare si a capitalizarii la finalul anului 2008 ( cu cauze care vin din strategiile de privatizare utilizate in Romania si din supraexpunerile comerciale din perioada de boom economic nesustenabil ), perioadele nepermis de mari in recuperarea creantelor ( in special de la clientii cu capital de stat ), atitudinea bancilor care activeaza in Romania care au devenit excesiv ( poate chiar prohibitiv ) de prudente, mentinerea platii TVA la facturare, care continua a fi o forma directa de creditare a bugetului de stat in timp ce recuperarea creantelor dureaza semestre, dublata de majorarea TVA de la mijlocul anului trecut, tratamentul inacceptabil si ilegal al multor entitati achizitoare de tip autoritati locale care au startat proiecte fara a avea resursele financiare asigurate si care refuza sistematic sa isi onoreze obligatiile de plata precum si lipsa crasa de celeritate in solutionarea de catre instante a cauzelor litigioase care ar fi putut fluidiza anumite resurse financiare.
In contextul descris mai sus, a devenit obligatoriu un management financiar adaptat si caracterizat de prudenta, actionarii au fost obligati sa isi modeleze atitudinea si interesele fata de companii si, evident, politica de gestionare a portofoliilor de lucrari si a relatiilor cu clientii a devenit prioritate majora in cele mai multe societati de constructii.
Concomitent, reasezarea pe realitatiile noi ale politicii de colaborare cu exponentii sistemului bancar a devenit o necesitate cotidiana…
Reporter: Ce legatura exista intre piata constructiilor si infrastructura din Romania?
Laurentiu Plosceanu: Legatura este directa in sensul ca ponderea lucrarilor de infrastructura ( fie ca discutam de cea rutiera, fie de cea energetica sau de cea de mediu ) reprezinta in mod curent mai mult de 50 % din portofoliul valoric al sectorului.
Experienta tarilor comunitare care au iesit mai repede din recesiune ( Germania, Franta, Marea Britanie etc ) atesta ca potentialul investitiilor in infrastructura trebuie utilizat cu precadere !
In cazul nostru, exista suficient potential care ar trebui exploatat din aceasta perspectiva !
Dezvoltarea lucrarilor aferente culoarelor paneuropene IV si IX, reabilitarea sistemului de transport feroviar, centurile principalelor orase, proiectele care vor fi disponibile in cadrul Strategiei Dunarii ce se aproba in curand in timpul presedintiei maghiare a UE, extinderea retelelor de transport subteran si legatura cu aeroportul Henri Coanda, utilizarea unui mix inteligent de solutii cu variante de profil complet de autostrada, profil partial cu 4 benzi bidirectionale si, de asemenea, drumuri expres in functie de fluxurile de trafic inregistrate si estimate, proiectele de dezvoltare a facilitatilor energetice hidro si nucleare, sunt doar un set de exemple care sustin potentialul de dezvoltare invocat.
Reporter: Investitorii in constructii din Romania s-au axat in ultima vreme pe segmentul comercial (birouri, malluri si spatii industriale) sau au mizat pe dezvoltarea proiectelor rezidentiale?
Laurentiu Plosceanu: Cele doua segmente de care vorbiti au fost afectate semnificativ de criza cu atat mai mult cu cat, in anii premergatori acesteia, influxurile de capitaluri speculative, investitorii care plasau dimineata si seara incercau sa isi recupereze investitia marcand profituri cu 2 cifre, a existat evident o supraexpunere atat in apetitul pentru proiecte cat si in profitabilitatea acestor investitii.
In ultima vreme se asteapta in continuare o reasezare a zonei de intalnire intre cerere si oferta si credem ca in acest an exista sanse mai mari decat in ultimii doi ani de deblocare a tranzactionarilor mai ales ca sunt semnale din zona oriental sau chineza de interes in preluarea anumitor proiecte. Pesemne ca segmentul comercial va da tonul si, ulterior, segmentul residential il va urma.
Reporter: Care este situatia investitiilor facute in constructii in anul 2010 si ce investitori straini a reusit sa atraga Romania?
Laurentiu Plosceanu: Problema anului 2010 in constructii este tocmai ca nu a reusit sa atraga investitori privati. Foarte multi au preferat sa isi conserve sau sa vanda proiectele incepute, altii le-au amanat sine die si doar o parte, evident redusa, care si-a adaptat programele de dezvoltare, a continuat sa investeasca mult mai prudent.
Exemplul cu PPP semnat si apoi reziliat pentru Comarnic – Brasov este iar un exemplu semnificativ pentru ce s-a intamplat anul trecut. Noua legislatie legata de PPP a trecut de Parlament cu mare intarziere si cu probleme ramase in suspensie din perspectiva Comisiei Europene.
Era de asteptat ca din perspectiva investitiilor straine directe sa avem deficite semnificative atat timp cat monitorizarea FMI, CE si BM nu transmitea semnalele corective asteptate. Cresterea surprinzatoare a TVA, mentinerea nivelului de fiscalitate ridicat atat pentru forta de munca dar si pentru profit au fost motive in plus de neatractivitate pentru eventualii investitori straini. Sa nu uitam si de iritarea manifestata de CIS si AmCham incepand cu finalul anului trecut !
Reporter: Care sunt proiectele Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii pentru urmatorii doi ani?
Laurentiu Plosceanu: Principalele proiecte pe care le vedem necesare in strategia pe termen scurt sunt urmatoarele:
Dezvoltarea potentialului asociatiei de a fi spatiul de regasire si protejare a intereselor antreprenorilor de constructii romani in relatie cu Statul, Guvernul si ministerele sale, autoritatile cu atributii in domeniul constructiilor, entitatile achizitoare cu capital de stat sau privat si, nu in ultimul rand, cu antreprenorii straini care activeaza in Romania;
Consolidarea relatiei membrilor ARACO cu FIEC ( Federatia Industriilor Europene a Constructiilor ) si cu patronatele de profil din Germania, Franta, China, Bulgaria, Moldova, Rusia, Serbia, din tarile nord africane si din zona Marii Caspice;
Informarea in priza directa a membrilor in raport cu dinamica legislativa comunitara si nationala;
Implementarea cat mai rapida in Romania a prevederilor Directivei privind platile intarziate care sa reglementeze strict perioada de recuperare a creantelor de la beneficiari;
Dezvoltarea in continuare a unor clustere regionale sau pe tipuri de activitati care sa imbunatateasca nivelul de succes al participarii in licitatii a antreprenorilor romani;
Consolidarea statutului de principal reprezentant patronal si profesional al breslei constructiilor din Romania in relatiile cu ministerele Guvernului si cu partenerii sociali sindicali, in CES, la nivel national, si CESE, la nivel european;
Modificarea si imbunatatirea legislatiei specifice in constructii cu accent pe legislatia achizitiilor publice, relatia cu ANRMAP si CNSC;
Promovarea unor proiecte de constructii sustinute de membrii nostri in PPP sau parteneriat privat cu parteneri financiari identificati de ARACO;
Continuarea implicarii ARACO in proiecte strategice cu finantare din FSE pentru dezvoltarea resurselor umane ale membrilor sai;
Continuarea acordarii anuale a Trofeului calitatii ARACO si sustinerii pledoariei argumentate pentru asigurarea unui nivel calitativ al lucrarilor de constructii la nivel european;
Consolidarea parteneriatului social din sectorul de constructii si a sistemului de entitati paritare constituite pentru protectie sociala, pregatire profesionala, sanatate si securitate in mediul de munca etc, in conformitate cu exemplele de succes din cadrul AEIP ( Asociatia Europeana a Institutiilor Paritare ) si cu interesele membrilor ARACO;
Dezvoltarea relatiilor de colaborare si parteneriat cu celelalte asociatii profesionale si patronale care activeaza pe piata constructiilor din Romania.
Reporter: In ce consta activitatea dumneavoastra in cadrul Comitetului Economic si Social European de la Bruxelles si ce teme va aborda ARACO la urmatoarea intrunire a comitetului?
Laurentiu Plosceanu: Activitatea in CESE este conforma cu atributiile pe care acest organism le are in baza versiunii consolidate a Tratatului privind functionarea UE. Practic, CESE impreuna cu Comitetul regiunilor exercita functii consultative in asistarea Parlamentului European, Consiliului si Comisiei.
Din perspectiva ARACO, activitatea din acest comitet permite conectarea in avans cu legislatia comunitara aflata in faza de proiect a membrilor nostri si chiar, unde este cazul, interventii prin avize pe tematicile in dezbatere.
Tematicile majore de interes pentru constructori in 2010 au fost ancorate in Directiva platilor intarziate, Directiva privind eficienta energetica a cladirilor, Strategia UE 2020, discutiile pregatitoare pentru Strategia Dunarii, Rezolutia Parlamentului pentru un viitor sustenabil in transporturi, Green paper pentru Contract Law a Comisiei, Planul Consiliului pentru mobilitate urbana, Consultarea pentru statutul de societate comerciala europeana, Proiectele de investitii in infrastructura energetica si cooperarea intre universitati si intreprinderi etc.
La inceputul acestui an sunt in discutie Cartea verde pe tema modernizarii politicii de achizitii publice, Spatiul feroviar unic la nivel comunitar si proiectul de Directiva pentru detasarea muncitorilor de terta nationalitate.
In ultimii doi ani am fost implicat in echipele de lucru pe relatia Ucraina si China, ceea ce a facilitat si organizarea unei delegatii ARACO in finalul anului 2009 la Beijing, Yichang ( Barajul celor 3 defilee ) si Shanghai pentru discutii cu companiile de constructii din China interesate in PPP in Romania.
Sursa: ConstructionNews
Conferintele ABplus Events 
